‍Reducerea abandonului școlar

Printre obiectivele prezentate, reducerea abandonului școlar ocupă un loc semnificativ. Potrivit documentului oficial PROGRAM DE GUVERNARE PSD-PNL-USR-UDMR-GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE DIN CAMERA DEPUTAȚILOR 2025-2028, programele de tip “Școală după Școală” vor fi consolidate, astfel încât elevii din medii vulnerabile să beneficieze de sprijin suplimentar la teme, activități educative și alte resurse necesare.

‍

Digitalizarea educației

Un alt punct important este digitalizarea educației. Planul prevede dotarea școlilor cu infrastructură modernă: internet de mare viteză, table interactive și laboratoare digitale. În plus, cadrele didactice vor avea acces la programe de formare continuă, pentru a putea integra tehnologia în procesul de predare într-un mod eficient.

‍

Creșterea Bugetului

În ceea ce privește finanțarea educației, guvernul promite o creștere a cheltuielilor alocate din PIB. Produsul Intern Brut (PIB) reprezintă valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse de o țară într-un an și este principalul indicator care arată cât de bogată este economia acesteia. În prezent, România alocă aproximativ 3,2% din PIB pentru educație, unul dintre cele mai mici procente din Uniunea Europeană. În comparație, media europeană depășește 5%, iar în țări precum Danemarca sau Suedia investițiile ajung și la 6 sau 7% din PIB, conform datelor Eurostat. Astfel, se urmărește ca rata abandonului școlar și analfabetismul funcțional să fie menținute sub media europeană, iar până în 2030, finanțarea educației să ajungă la 15% din cheltuielile statului, direcționând resurse suplimentare către dotări moderne, formarea profesorilor și sprijinirea elevilor aflați în risc de abandon școlar, potrvit planului publicat de Ministerul Educației și al Cercetării. 

‍

Planuri-cadru… din nou

Printre priorități se află și revizuirea planurilor-cadru și a programelor școlare. Scopul este ca elevii să aibă parte de activități care dezvoltă competențe digitale, gândire critică, creativitate și skill-uri utile meseriilor viitorului. În acest context, utilizarea inteligenței artificiale devine un reper important în pregătirea noilor generații. De asemenea, discipline precum Educația Financiară, Gândirea Critică sau Educația pentru Sănătate vor fi introduse în curriculum, fie ca materii obligatorii, fie opționale. Totodată, vor fi implementate programe de prevenire a violenței în școli și a consumului de substanțe psihoactive, precum și activități de educație civică, juridică și de combatere a dezinformării, astfel încât elevii să fie mai bine pregătiți pentru provocările societății actuale. În acest mod, profesorii vor beneficia de formare profesională specializată, pentru a preda aceste teme într-un mod cât mai accesibil.

‍

Cu ajutorul acestor reforme, educația din România are șansa să se schimbe pozitiv. Oferind mai multe dotări, investiții și atenție acestui domeniu, riscul de abandon școlar ar putea scădea semnificativ, iar tot mai mulți elevi ar putea avea un viitor mai sigur, mai echilibrat și mai bine pregătit pentru următoarea etapă a vieții lor.

‍

Rămâne însă întrebarea esențială: va reuși guvernul să pună în practică tot ce a promis?