Planurile-cadru: definiție & schimbări

‍

Pe scurt, planurile-cadru sunt o serie de documente care determină care sunt disciplinele pe care le studiem, numărul de ore alocate fiecăreia dintre ele și ariile curriculare (ex. Limbă și Comunicare, Matematică și Științe, etc.), fie că sunt obligatorii, fie că sunt opționale. Cu toate că în mod evident aceste documente sunt importante pentru buna funcționare a sistemului educațional și în formarea a milioane de elevi, planurile-cadru pentru liceu nu au fost actualizate din 2009, conform unui comunicat de presă a  CNE, și sunt bazate pe metodologii din 1999. 

‍

Pentru a înțelege mai bine și schimbările care vor ajunge să îi afecteze pe elevi în viitor, trebuie să explicăm componența planurilor-cadru:

• Trunchiul Comun (TC) presupune materiile pe care toată lumea le studiază, și sunt obligatorii;
• Curriculum de Specializare (CS) reprezintă materiile obligatorii care contribuie la specializarea elevilor care sunt pe diferite filiere/ specializări;
• Curriculum la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ) este o adiție nouă care încurajează elevii să studieze materiile pe care ei și le doresc. Sunt cunoscute drept “opționalele”.

‍

Ceea ce este nou la planurile-cadru nu este nici programa, nici examenul de bacalaureat, cel puțin momentan, ci doar materiile incluse în fiecare dintre categoriile prezentate mai sus. Printre cele mai controversate schimbări sunt cele privind excluderea istoriei și geografiei din trunchiul comun (pentru care recomandăm să citiți memoriul decanilor de la facultatea de isotrie din București și reacția ministrului). 

‍

Însă, din moment ce alte publicații au discutat despre majoritatea schimbarilor, vrem să evidențiem o modificare mult dorită de elevi - flexibilitate la orele de curs. Mai exact, importanța materiilor noi care sunt incluse în cadrul CDEOȘ și care ar putea dezvolta elevii din punct de vedere civic. 

‍

Materiile care ar face o diferență sunt: educația juridică, financiară și sexuală. Din păcate, educația juridică a fost plasată până acum în sarcina altor oameni, fie ONG-uri sau asociații, fie chiar persoane fizice, dar nicidecum Ministerului Educației și Cercetării (MEC), instituția responsabilă cu educarea și formarea tinerilor români. Astfel, bazându-ne pe unul dintre principiile de bază ale legii, necunoașterea ei nu te scuză de la încălcarea ei, dorim să evidențiem faptul că introducerea educației juridice în cadrul ofertei CDEOȘ la nivel național ar fi un beneficiu nu doar pentru individul de rând, dar și pentru societate în general, mulțumită faptului că rata de implicare civică, respectiv respectul față de procesul legislativ ar crește.

‍

De altfel, în ciuda încercărilor de promovare a educației sexuale în școli, acest subiect rămâne încă unul tabu. Un curriculum despre educația sexuală ar trebui să includă nu doar informații despre sănătatea reproductivă, ci și despre consimțământ, prevenind posibile pericole. De aceea este necesară această materie pentru a educa elevii în privința acestor subiecte dar și pentru a oferi un spațiu sigur în care elevii să poată discuta deschis despre ele. Luând în vedere toate acestea, adiția educației sexuale în curriculum, și putând fi aleasă de către elevi prin CDEOȘ, ar suplini programa învechită și lacunară a biologiei, și ar încuraja elevii să privească relațiile pe care le întrețin din mai multe perspective.

‍

Un alt domeniu deficitar este educația financiară, deși există ore de educație antreprenorială în clasa a X-a, ele nu oferă o pregătire practică despre gestionarea veniturilor, economisire sau investiții. În acest mod, tinerii ajung la maturitate fără o imagine foarte clară a modului în care funcționează sistemul economic, fiind mai vulnerabili la “capcane financiare”.