În ultimii ani, am putut observa cum politica a pătruns în sistemul de învățământ preuniversitar, chiar dacă ar trebui ca aceste implicări să nu existe și în capul tuturor instituțiilor responsabile de educația din România să fie oameni puși în funcție pe baza unui concurs în care aceștia au ocazia să-și arate abilitățile necesare acestui domeniu.

‍

Ce se întâmplă defapt?

Având în vedere anul multi-electoral, am putut observa cum foarte mulți inspectori școlari, chiar și însuși Ministrul Educației, au apărut pe listele diferitelor partide, fie la alegerile locale, fie la cele parlamentare care urmează să fie.

‍

Conform Edupedu, cel puțin 31 de inspectori școlari generali au candidat la alegerile locale din iunie 2024 pe listele PNL, PSD și UDMR. Inclusiv șeful unui ISJ a candidat la alegerile pentru funcția de primar al unui oraș, iar un primar s-a folosit de funcție pentru a implica elevi, profesori sau școli în campania sa electorală. De asemenea, am putut observa cum foarte mulți candidați s-au filmat în instituții de învățământ pentru a se promova electoral.

‍

De asemenea, conform Raportului „Școli sigure și bine administrate” realizat de Code for Romania în 2023, politizarea funcțiilor de conducere din inspectoratele școlare generează o instabilitate instituțională care afectează profund activitatea acestor instituții, iar conducerea educațională a școlilor suferă din cauza numirii politice a inspectorilor școlari și a unui cadru legislativ incoerent, care nu reușește să clarifice descentralizarea și relațiile dintre toți actorii implicați în sistem. Numirea directorilor interimari în cazul posturilor vacante, deseori prin decizia inspectorilor generali numiți politic, perpetuează instabilitatea și încurajează criterii politice în loc de meritocrație.

‍

Conform raportului privind starea învățământului preuniversitar 2022-2023, publicat de Ministerul Educației, aproximativ 1.336 de directori și directori adjuncți au fost numiți de inspectorii școlari generali, după ce posturile din școlile lor au rămas neocupate după a treia rundă a concursului de directori. Acest lucru reprezintă 15,4% din cele 8.692 de posturi de director disponibile în 2022. De asemenea, Edupedu relatează că raportul subliniază că toți inspectorii școlari de specialitate, inspectorii școlari adjuncți și inspectorii școlari generali din inspectoratele județene și al Inspectoratului Școlar al Municipiului București sunt în continuare în funcție prin detașare, fără a fi organizat concurs pentru aceste posturi în ultimii patru ani.

‍
Exemplul ministerului

Recent, am observat cum doamna Ligia Deca, ministrul Educației și candidată pe lista PNL Vâlcea pentru alegerile parlamentare, a început să distribuie materiale de propagandă electorală în școli și grădinițe, marcate cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă, specific pentru Partidul Național Liberal (puteți regăsi aici exemple: Instagram & Facebook). Folosindu-se de funcția sa, doamna Deca creează aceste materiale cu ocazia evenimentelor la care participă. Conform legii învățământului preuniversitar, însă, orice formă de propagandă politică este interzisă în unitățile de învățământ. Mai mult, nu doar doamna Deca, ci și alți candidați la alegerile parlamentare folosesc spațiile școlare pentru a distribui materiale electorale și pentru a-și crește șansele de a fi aleși.

În acest context, nu putem să nu remarcăm și întârzierea în implementarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal, care ar fi trebuit să fie finalizate până pe 31 martie, dar au fost amânate, fără a fi puse în dezbatere publică. Secretarul de stat Florian Lixandru, candidat pe listele PSD Vrancea pentru Senat, a declarat că propunerile nu au fost făcute publice din cauza riscului de a genera controverse, astfel că reforma curriculară pentru liceu a fost amânată până pe 1 ianuarie 2025, pentru a evita „nemulțumirile” în perioada campaniei electorale.

‍

Ce spune legea?

Însă, ne dăm seama ca majoritatea acțiunilor enumerate anterior sunt interzise (șocant): conform Legii Educației 198/2023, art. 11 (1), care prevede:

„În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menționate în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția măsurilor afirmative dispuse de lege sunt interzise manifestările și propaganda de natură politică și prozelitismul religios”

conform Legii Învățământului Preuniversitar 198/2023, art. 11 (1)